Comentarii la cartile autorului Martyn Whittok

Statul politienesc al Rusiei Sovietice
Am citit cartea prin 1995 si am ramas impresionat, desi citisem, inaintea ei, Ultimul Capitol de Knut Hamsun si Muntele Vrajit de Thomas Mann, carti care vizeaza, in mare, aceeasi tema a egalitatii, in fata mortii, a pacientilor dintr-un sanatoriu de tuberculosi. Tema trateaza dramele, framantarile launtrice si atitudinea prin care personajele acestor lucrari se pregatesc de "marea trecere" sau, dimpotriva, speranta de a mai smulge cativa ani, luni de viata.

Spre deosebire insa de romanele lui Hamsun si Mann, Petre Salcudeanu, in Biblioteca din Alexandria, realizeaza o adevarata capodopera a relatiei victima-calau, privind aceasta egalitate in fata mortii atat a tortionarului cat si a victimei sale.
Teiul vesnic verde, din curtea sanatoriului, tragandu-si seva din sputa expectorata de pacienti la radacina sa, pare a fi o metafora a sublimarii mizeriei umane, atat fizice cat si morale.
Este o carte pe care simt nevoia sa o recitesc. Fiind roman si simtind in aceasta matrice culturala romaneasca, simt si Biblioteca din Alexandria cu mult peste Muntele Vrajit si Ultimul Capitol. Cred ca Salcudeanu a fost atins de scanteia geniului cand a scris-o.

Statul politienesc al Rusiei Sovietice
Sunt nascuta in 1949.A fost comentata aceasta carte la toate nivelurile de cititori din vremea aceea. Subiectul era transmis,discret,in toate ocaziile de amicitie.A fost cea mai indrazneata carte "atunci".La finalul cartii,am spus o rugaciune pentru libertatea autorului.Multumim.